Cum arata un barbat alfa modern

barbat alfa modern

Un barbat alfa modern este constient de propria sa masculinitate, este constient de ceea ce vrea, increzator si hotarat, traindu-si modul de viata ales cu profunda integritate.

Acest tip de barbat alfa modern este sensibil, spontan si viu din punct de vedere spiritual, angajat din inima sa descopere si sa traiasca cel mai profund adevar al sau.

Genul acesta de barbat este deschis si receptiv fata de manifestarile feminine elevate. Ii place sa o seduca pe iubita lui dar nu in vechea maniera macho. Mai degraba, vrea sa o seduca cu atata dragoste incat si el si ea sa dispara in acest joc magic.

Munca sa este plina de daruire si intreaga sa viata este traita demn, neconstransa de conventii si prejudecati. El chiar vrea sa fie si sa ramana un om liber.

Barbatul alfa modern nu mai este un bataus speriat care pozeaza precum un King Kong ce are grija de univers.

Nu este nici las, nici ipocrit si nici naiv. El are coloana vertebrala. Si-a acceptat atat latura masculina, cat si pe cea feminina.

Barbatul alfa modern nu are nevoie sa aiba dreptate tot timpul, nici nu are nevoie sa fie intotdeauna protejat, cooperant si generos ca un baiat de treaba.

El pur si simplu traieste din adancul inimii, oferindu-si fara frica darurile, simtind cum fiecare clipa este menita sa-l trezeasca spre ceva superior, mai inalt si mai bun.

Pana nu demult, rolurile barbatilor si femeilor erau bine stabilite si separate. Barbatii trebuiau sa plece si sa castige bani. Femeile trebuiau sa stea acasa si sa aiba grija de copii. Barbatii isi manipulau adesea femeile prin control fizic, financiar si chiar prin amenintare. Femeile isi manipulau adesea barbatii prin lovituri emotionale si sexuale.

Caricaturile tipice si extreme ale acelor perioade trecute erau nesimtitul macho si gospodina supusa.

A urmat si inca se desfasoara o etapa in care atat barbatii cat si femeile au cautat sa-si echilibreze manisfestarile specifice masculine si respectiv feminine, ceea ce a facut ca ei sa isi doresca sa semene mai mult unii cu altii.

In ultima perioada, barbatii au renuntat la atitudinea lor rigida, unidimensionala si au adoptat moda parului lung, a hainelor pline de culoare, deschiderea fata de natura, muzica si un stil de viata mai lipsit de griji si mai spontan.

Idealul nesimtitului macho alcatuit numai din coloana vertebrala si fara inima trebuie depasit iar pentru asta este nevoie de curaj.

Aceasta este calea unui barbat alfa modern.

Cum iti alegi un parfum potrivit?

Cum iti alegi un parfum potrivit

Cei mai multi barbati detin o sticla sau doua de parfum dar nu au idee despre cat de complicat este sa alegi un parfum.

Data viitoare cand vrei sa iti cumperi un parfum trebuie sa incerci urmatoarele:

Miroase parfumul la sticla, apoi dai pe pielea ta si miroase-l. Dupa 15 minute miroase-l din nou iar dupa aproximativ o ora poti sa faci acelasi lucru. Vei vedea ca de fiecare data acesta va avea alt miros.

De ce?

Pentru ca fiecare parfum miroase diferit in functie de chimia corpului.
Daca 2 persoane se dau cu acelasi parfum si au ph-ul pielii diferit, acesta va avea alt miros.

Atunci cand vrei sa cumperi un parfum trebuie sa ai in vedere acest lucru, nu doar sa aplici parfumul pe o bucata de hartie si sa il mirosi.

Apa de parfum – Barbatul Alfa

Un parfum are mai multe note de miros: mirosul de varf, mirosul de mijloc si mirosul de baza.

Asadar in functie de cele 3 tipuri de miros iti poti alege parfumul care sa se potriveasca stilului si personalitatii tale, indiferent daca esti un barbat alfa sau nu.

Daca ai inteles pana acum ce ti-am zis vei fi in stare sa iti alegi parfumul pe placul tau si nu vei regreta ceea ce ai cumparat.

Ce sunt notele unui parfum?

O nota poate fi descrisa ca si un miros ce poate fi detectat la aplicarea unui parfum.

Exista patru note principale: florale, orientale, fresh si lemn.

Parfumul este doar un amestec de ingrediente care contin aceste 4 note, in cantitati diferite.

In plus, notele pot fi impartite in 3 categorii:

  • notele de varf
  • notele de mijloc
  • notele de baza

Acestea indica grupurile de mirosuri intr-un parfum, care pot fi detectate in raport cu timpul trecut de la aplicarea parfumului.

De exemplu, o nota fresh ar putea fi o nota de varf intr-un parfum dar o nota de mijloc intr-un altul.

Acesta este motivul pentru care diferite arome sunt atat de unice fiecare una fata de cealalta.

Nota de varf

Notele de varf sunt cele care se descompun cel mai rapid si sunt primele mirosuri pe care le simtim atunci cand ne dam cu un parfum.

Acestea sunt note ce au rolul de a face o impresie buna. Notele de varf au o durata scurta, astfel incat acestea au rolul doar de a atrage atentia.

Notele de varf comune includ citricele, fructele usoare si diferite ierburi.

Nota de mijloc

Notele de mijloc apar dupa ce notele de varf se evapora si sunt considerate inima parfumului.

Ele pot dura de la 30 de minute pana la o ora.

Daca notele de varf invoca curiozitatea, notele de mijloc au rolul de a seduce.

Nota de baza

Notele de baza se simt de indata ce notele de mijloc sau evaporat. Aceste note sunt cele care persista cel mai mult. Notele de baza sunt de obicei mai dulci si ofera relaxare. Notele de baza contin in general arome lemnoase.

Multi barbati fac greseala sa aleaga parfumul in functie de notele de varf iar dupa ce se evapora acele note constata ca nu au ales parfumul potrivit pentru ei.

Va sugerez ca alegerea unui parfum sa se faca doar daca iti plac notele de baza deoarece , acele note sunt cele care persista cel mai mult.

Pentru ati alege parfumul preferat iti recomand urmatoarele magazine unde vei gasi reduceri de pana la 70%.

Inele de Logodnă Ieftine – Cum Alegi Inelul de Logodnă Potrivit?

cum-cumperi-inele-de-logodna-ieftine

Există multe modele de inele de logodnă ieftine care sunt foarte frumoase și potrivite pentru a-ți cere prietena în căsătorie. De fapt, acestea pot fi la fel de frumoase ca cele scumpe – important este să știi cum să îl alegi. Asta te vom învăța în acest articol.

Multe femei visează de mici la ziua în care vor fi cerute in casatorie. În visele unei femei, lucrurile se intampla cam așa: bărbatul din vis le duce într-un loc romantic, se așază în genunchi, scoate o cutiuță ce contine un inel cu diamante orbitor și o întreabă dacă vrea sa fie soția lui. Ea răspunde “da”, el îi pune inelul pe deget, iar acesta se potrivește perfect.

Din păcate, în realitate, unele cereri in casatorie se încheie cu o viitoare mireasă care nu primește un inel pe mărimea degetului ei. Este puțin neplăcut sa primești un inel de logodna strălucitor pe care sa nu-l poți purta.

Ține cont de aceste sfaturi dacă vrei ca inelul de logodnă sa se potrivească perfect:

Găsește un inel pe care-l poarta

Fie că vrei să cauți inele de logodnă ieftine sau scumpe, procesul este același: trebuie să cauți cât mai mult. Studiază piaaț vezi, ce model există, cât costă și care sunt cele mai apreciate de femei.

Ar fi super ușor sa afli care este marimea potrivita dacă ar fi imprimata pe interiorul bijuteriilor pe care le are deja, dar nu este cazul. Cu toate acestea, inelele ei au cheia dimensiunii inelului potrivit. Cat timp ea lucrează, ia din cutia ei de bijuterii un inel pe care l-ai vazut odata la mana ei. Dacă poți lua doua, e și mai bine.

inele-de-logodna-ieftine

Du inelul la un bijutier

Mergi cu inelul la un magazin de bijuterii. Un bijutier îți va masura inelul și îți va spune dimensiunea exacta.

Folosește informațiile pe care le gasesti online. Exista diagrame care arată fiecare dimensiune a inelului. Tipareste unul, pune inelul pe el și gata. Ai aflat marimea exacta.

Totuși trebuie sa fii constient ca doar inelul pe care îl poarta pe degetul inelar al mâinii stângi îți va dezvălui marimea potrivita. Dacă alegi un inel pe care nu-l mai poarta sau pe care il poarta pe un alt deget, s-ar putea sa alegi dimensiunea greșită.

Apelează la cea mai bună prietenă a ei

Indiferent că nu te uiți la bani sau cauți inele de logodnă ieftine, cea mai bună prietenă a ei îi știe cel mai bine gusturile.

Cea mai buna prietena cunoaște tot felul de informații, aparent banale. Îți poate spune de ce se teme cel mai mult iubita ta, cat de mult iubește înghețată de vanilie, și inclusiv care a fost cea mai mica nota a ei din scoala. E o biblioteca de informații!

Sun-o si intreab-o dacă știe mărimea inelului iubitei tale. Fie ii spui adevarul, fie ii spui ca doresti pur si simplu sa-i cumperi un inel.

Totuși, trebuie sa te asiguri ca aceasta prietena poate păstra secretul, pentru a nu-ți strica planurile.

Dacă niciuna dintre aceste strategii nu funcționează, atunci invita-ti parteneră la cina, la un restaurant care se afla în apropierea unui magazin de bijuterii. Sugereaza-i sa intrați in magazin, vezi ce inele îi plac și convinge-o sa probeze unul pentru a afla care este marimea potrivita.

Totuși, dacă ești un bărbat care evita cumparaturile cu orice preț, ea ar putea să-și dea seama de trucul tău.

Stilul inelului

Inelele de logodna mari, grele și pline de pietre prețioase  sau chiar și inele de logodnă ieftine, toate sunt foarte frumoase. Însă, tine cont de faptul ca greutatea suplimentară poate trage inelul în lateral, determinand diamantul și alte pietre sa stea pe o parte a degetului.

Dacă optezi pentru un inel plin de pietre pe laterale, alege un inel puțin mai mic decat în mod normal, pentru ca se potrivește mai bine și nu mai aluneca în lateral.

Vestea buna este ca indiferent dacă inelul pe care îl alegi este bun sau are mărimea greșită, cumparand de la un magazin de bijuterii de renume, vei putea rezolva problema rapid, redimensionand inelul. Majoritatea bijutierilor profesionisti includ redimensionarea inelului în prețul de achizitie.

Alegerea unui inel de logodnă cu diamante care sa se potrivească cu personalitatea partenerei tale și cu bugetul tău nu este deloc ușoară. Nici găsirea mărimii potrivite a inelului nu este simpla. Însă, utilizand aceste sfaturi rapide vei avea mai multe șanse sa gasesti un inel potrivit pentru ea.

Inele de logodnă ieftine – Cum îl poți cumpăra pe cel potrivit?

Fiecare bărbat vrea să cumpere pentru partenera lui cel mai frumos inel de logodna, dar în același timp, nu vrea sa cheltuie mulți bani. Avem vesti bune. Nu trebuie sa te imprumuti pentru a cumpara inelul de logodnă perfect, cu diamante.

Planificand atent fiecare detaliu, poti cumpara inelul de logodna perfect. Partenera ta este obligată sa spună “Da” diamantului pe care l-ai ales. Iată ce trebuie sa iei în considerare atunci cand decizi sa cumperi un inel de logodna.

Stabileste-ti bugetul pentru inelul de logodna

Nu este întotdeauna ușor sa te pregatesti pentru o nuna. Trebuie sa iei multe decizii importante și să-ți stabilești bugetul din timp. Cand cumperi un inel de logodna, tine cont de acești factori.

Stabileste pretul maxim

Aminteste-ti ca nu exista nicio legatura dintre prețul inelului și durata căsătoriei. Experții spun ca un bărbat ar trebui sa plătească pentru un inel de logodna salariul pe o luna. Multi aleg sa depaseasca aceasta suma pentru a cumpara un inel cu un diamant mai mare sau un design special.

Oricare ar fi alegerea ta, stabilește mai întâi prețul maxim pe care ești dispus să-l plătești pentru un inel de logodna.

sfaturi-cumparare-inele-de-logodna

Alege calitatea și nu prețul

Cand alegi un inel de logodna, alegi, de fapt, o bijuterie, care ramane mostenire de familie. Aceasta bijuterie va fi purtată de mai multe generatii. Bărbații ar trebui sa opteze pentru inele cu diamante de înaltă calitate, și nu pentru o piatra mai mare. De asemenea, trebuie sa ții cont și de cei 4C ai diamantelor: carate, taietura, culoare și claritate.

Ia în considerare viitoarele îmbunătățiri ale inelului

Inelul de logodna pe care îl achiziționezi acum poate fi infrumusetat în timp. Multe cupluri aleg sa imbunatateasca aspectul inelului de logodna, pe masura ce trec anii. Poți opta și tu, în timp, pentru adaugarea unor pietre prețioase pe margine, sau inlocuirea diamantului central cu unul mai mare.

Evita sa cumperi un inel în rate cu dobanzi mari

Unele magazine de bijuterii oferă opțiuni de finanțare tentante. Creditul poate părea o opțiune excelentă, însă ratele ar putea avea dobanzi excesiv de mari. Cand faci un credit, asigura-te ca citești, inclusiv, cuvintele mici de la sfarsit, înainte de a semna contractul.

5 moduri de a face economii pentru a cumpara un inel de logodna

Iată cum poți face economii pentru a cumpara inelul de logodnă perfect.

Deschide un cont de economii

Cu serviciile bancare online, este ușor să-ți deschizi un cont de economii și să-ți transferi bani automat în el. Utilizează aceste instrumente pentru a pune deoparte, luna de luna, o anumită suma de bani. Chiar dacă economisesti puțin, în timp, banii se aduna. În mai puțin de un an, un bărbat este capabil sa pună deoparte suficienti bani pentru a cumpara in inel frumos și a planifica o cerere in casatorie memorabilă.

inele-de-logdna-ieftine

Taie unele cheltuieli

Acest pas pare simplu, dar nu este deloc ușor. Începe prin a-ti analiza cheltuielile din ultima luna. Apoi adaugă, iesirile in oras, hainele și călătoriile. Astfel îți vei face o idee despre cum iti cheltuiești banii. Taie apoi două sau trei categorii pentru a economi bani. Dacă nu poți renunța de tot la ele, încearcă să cheltuiești mai puțin. Stabilind obiective nerealiste s-ar putea sa esuezi.

Pune deoparte niste bani

De fiecare data cand scoti bani de la bancomat, pune deoparte 50-100 de lei. Majoritatea oamenilor sunt surprinși de cât de repede crește aceasta suma mica. Pastreaza banii într-un loc ascuns, astfel incat logodnica ta sa nu banuiasca nimic.

Nu mai lua cina in oras atat de des

Chiar dacă economisesti bani pentru a cumpara inelul de logodnă, nu trebuie să-ți neglijezi parteneră. Din păcate, romantismul a ajuns sa fie asociat cu cheltuieli mari. Pentru a strânge banii necesari, încearca sa fii creativ. În loc sa-ti scoti partenera la o cina scumpă sau un concert scump, planifică o cina romantica acasă sau un picnic la iarba verde.

Reevalueaza-ti abonamentele

Unele abonamente ar putea fi complet inutile. Ia în considerare tăierea pachetelor suplimentare pentru TV. De asemenea, ar fi bine sa renunți la abonamentul la sală și sa optezi pentru activități în aer liber.

Tinuta casual de vara pentru barbati

Tinuta casual de vara pentru barbati

Tinuta casual de vara pentru barbati pe care o voi prezenta este formata din tricou, pantaloni scurti si pantofi casual.

Comanda intreaga tinuta si beneficiezi de transport gratuit.

1. Tricou Polo Alb cu Dungi

Tricou Polo Barbati de culoare alba, croit pana la cel mai mic detaliu ideal pentru zilele toride de vara.

  • material: 100% bumbac;
  • culoare: alba;
  • slim fit;
  • marimi: S, M, L, XL, XXL

Modelul din imagine are inaltimea de 1,84 m, 81 kg si poarta marimea L.

2. Pantaloni Scurti Bordo

Foarte catifelati la atingere, sunt potriviti pentru zilele calduroase de vara fiind lejeri si confortabili.

Pantaloni Scurti Barbati:

  • material: 100% Bumbac;
  • culoare: bordo;
  • marimi: 29, 30, 32, 34, 36, 38;

3. Pantofi Casual Barbati Bordo Piele

Pantofii de mai sus sunt confectionati din piele naturala.

  • Culoare: bordo;
  • Material: 100% piele vitel;
  • Marimi: 39, 40, 41, 42, 43, 44

Despre cum m-am săturat de gargara zilelor noastre

E dureros să trăieşti în România. Pentru mine, cel puţin, este dureros. Ştiţi, cînd mi-am făcut blogul ăsta, să tot fie vreo doi ani jumătate, aveam impresia că intru într-o lume fără sfori sau poteci trasate cu mare grijă de către o mînă invizibilă. Oricine putea să-şi facă blog în cinci minute, iar zece minute mai tîrziu să-şi publice ultimul gînd care-i frămîntase fruntea. Am fost atunci fermecat.

M-am aruncat fără reţineri în marea aceasta virtuală de păreri autentice. N-a trecut mult timp şi am descoperit că blogosfera nu este decît o copie a lumii din spatele ferestrelor. Chiar una mult mai feroce, brutală, falsă, decît cea pe care o trăim departe de tastele calculatoarelor.

Cu toate astea n-am renunţat să citesc bloguri sau platforme de bloguri, încercînd să caut păreri şi personalităţi cît mai autentice. Sau ceea ce am considerat eu că ar fi autentic. M-am împăcat oarecum cu această abordare. Bineînţeles că pe parcursul acestui drumeag am întîlnit şi putregaiuri.

Ca în orice societate bolnavă şi cu şanse mici de scăpare, există anumite personaje nocive care răzbesc şi ajung posesori de influenza, după cum atît de bine a numit-o Zamo aici. Eu i-aş compara pe cei care clamează influenza într-un mod atît de obsesiv cu şobolanii purtători ai bacilului Yersin, adepţii lor fiind în rolul puricilor care împrăştie ciuma prin toate colţurile pămîntului.

Dar nu doar blogosfera este singura infestată. Ea doar urmează modelul societăţii româneşti, ruptă în două şi apoi în mii de bucăţele irelevante şi care n-au vreun ţel.

Intelectuali care s-au plasat în faţa gardului sînt obsedaţi de ceea ce ar fi trebuit să facă acum 20-30 de ani şi n-au fost în stare să facă. Încearcă acum să recupereze în van decalajul, precum o echipă de fotbal care a pierdut meciul oficial cu 0-10 dar rămîne singură pe teren pentru a egala. Tribunele sînt goale, iar adversarii nici măcar vestiarele nu le mai ocupă. Pleşu şi Liiceanu organizează întîlniri simandicoase pentru a-şi limpezi trecutul tulbure, dar ignoră cu bună ştiinţă prezentul care ne otrăveşte. Sînt obişnuiţi s-o facă. La fel au tăcut şi în perioada comunismului. Acum nu vorbesc despre ceea ce e dureros, anormal, bolnav, aruncîndu-se în bătălii mărunte care nu au nici un scop.

Nu-i exclus ca peste vreo cîţiva ani să aplaude o eventuală condamnare a regimului pe care îl trăim bine în aceşti ani, spunînd că ei au ştiut că a fost rău dar nu puteau să vorbească la momentul potrivit pentru că… Şi aici poate urma orice. Românul e leneş în gîndire, uită repede şi ambalajul sclipitor îi ia ochii. Ţin minte cum, prin anii 90, o mătuşă spunea despre Patapievici că le zice bine şi e „mintos”, dar dacă o întrebai despre ce a vorbit nu putea să-ţi răspundă. Îi plăcea felul său alambicat de exprimare, considerîndu-l un deziderat intangibil, dar esenţa discursului o lăsa indiferentă.

Poate şi papionul era de vină. Recunosc, m-a deranjat toată această şaradă începută anul trecut la dialogul Muller-Liiceanu de la Ateneu, continuată acum prin cel pus în scenă de cuplul Michnik-Pleşu şi de polemica Patriciu-Pleşu. Am un sentiment de deşertăciune. Care e utilitatea? Care este scopul? Pentru ce dezgroapă cadavrul comunismului aceşti oameni, cînd corpul neînsufleţit al României actuale se află captiv la Cotroceni? Iar noi, proştii, de ce tot încercăm să ne găsim reperele în persoana unui tip de intelectual căruia îi lipseşte cu desăvîrşire dimensiunea socială? Care vorbeşte frumos şi găunos. Nu vreau să mă mai uit în gura lui.

Revenind la blogosferă, am început să mă cam satur de toate aceste bloguri generaliste care încearcă să reflecte ceea ce se întîmplă în jurul nostru. Sînt false şi mai degrabă alterează imaginea României în ochii celor care activează în marea virtuală. Mulţi cu influenza au interese politice, fiind plătiţi pentru asta, iar alţi blogări importanţi nu bagă de seamă ceea ce se întîmplă în jurul lor. Nici de ei nu mai vreau să aud. Chiar zilele trecute am făcut curăţenie în reader, eliminînd mai mult de jumătate din blogurile pe care le urmăream. Vor mai urma şi altele. Mă doare-n cot de o versiune a unei versiuni a unui videoclip Taxi. Foarte extrem de original.

După aproape trei ani m-am săturat de citit bloguri. Consider că pierd prea mult timp cu ele. Rămîn pe lista mea doar cele care îmi oferă ceva în schimb: o recenzie de carte, o informaţie din lumea literaturii, din istorie sau ceva legat de temele acestea. Cît despre marii ‘telectuali ai zilelor noastre nici nu mai are rost să vorbesc. Şi-au pierdut orice fel de coerenţă prin alegerile făcute în ultimul deceniu. De ce să-i mai consider modele?

Am un fiu de crescut şi nişte cărţi de scris. Astea vor fi priorităţile mele. Nu-mi place ţara în care trăiesc. O consider greţoasă şi primitivă. Dar e de datoria mea să cred că ea se va îmbunătăţi în timp, poate şi cu ajutorul meu sau scrierilor mele.

O vilă cît un neam… prost

Acesta este un articol extrem de subiectiv şi răutăcios. După ce voi apăsa butonul publish, probabil undeva cineva mă va trece pe lista suplimentară a oamenilor propuşi pentru o călătorie dus în iad. Dar bat în lemn şi voi spera că nu mi se va întîmpla tocmai mie asta. Apropo, a bate în lemn e un gest religios? Sper ca după ce catedrala mîntuirii neamului se va finaliza, românii să nu mai fie nevoiţi să mergă la doctor. Se vor duce direct în umbra acestei măreţe clădiri, vor bate cîte trei cruci, neapărat într-un interval mai scurt de trei secunde, altfel nu vor avea efect, şi gata, vor fi mîntuiţi şi vindecaţi. Şi aşa, guvernul actual ne tot spune că numărul mare de spitale din România predispune populaţia la îmbolnăviri, deci trebuie redus.

N-am înţeles de ce, în secolul XXI, cînd societatea în care trăim suferă de multe boli provocate de lipsa educaţie, de orice fel de educaţie, un grup de interese, constituit pe baze religioase (sanchi, adică pe bani), se apucă de construcţia unei clădiri monstruoase, de dimensiuni aiuritoare unde să mergi să te rogi. Dar stai, ba da, am înţeles. Cantitatea contează, nu calitatea. Asta propovăduieşte biserica ortodoxă. De fapt, este dovedit ştiinţific religios că oamenii care conduc maşini mari, sînt cei mai buni şoferi, că bărbatul bine dotat întotdeauna satisface cel mai bine o femeie, iar bogatul are mai multe drepturi decît sărăntocul. Stai, că ultimul exemplu se numeşte capitalism şi nu se pune la îndoială. Şi că cel care are religia cea mai adevărată, că aşa am învăţat la şcoală că este religia ortodoxă, e mai şmecher decît catolicii, musulmanii şi ceilalţi amărăşteni pe care îi includem automat în marea familie a pocăiţilor. Noi, ortodocşii, mergem în rai, ceilalţi merg în sulă. De parcă ne-ar interesa.

Clădirea va avea o înălţime de 120 de metri, cam cît un bloc cu 25 de etaje. Ia-o p-asta, băi papă! Va putea suporta un cutremur de peste 8 grade pe scara Richter, asta dacă pupatul cadavrelor şi bătăile de cruci nu vor avea efectul scontat. Clădirea va avea 14 lifturi şi va beneficia de 700 de locuri de parcare, pentru că mîndria merge mînă-n mînă cu lenea. Va avea o capacitate de 5.000 de locuri în genunchi. Intraţi, fraierilor! Doar pentru voi am construit-o.

E bine că mîndria ţării, Casa Poporului, îşi va găsi o surată pe măsură la cîteva sute de metri. Chiar se simţea singură, înconjurată de tot acel teren sălbăticit de către visurile de mărire ale unui nebun. Şi cele două sînt mai strîns legate decît ne-am imagina. Ambele emit ecouri strîmbe cu rezonanţe patriotarde: popor, neam, dar fără nici o legătură cu acesta.

Un dialog

– Trebuie să facem ceva. Un semnal, ceva, ca să arătăm că sîntem călare pe situaţie.

– Şi la ce v-aţi gîndit?

– Sacrificăm peştişorii. Cîndva tot trebuia să se întîmple.

– Mda. Nu-mi place cînd se întîmplă asta. Totuşi, oamenii ăştia ne-au fost loiali.

– Hai să nu dramatizăm. Nu ne sînt loiali nouă, ci doar banilor pe care îi sug din treaba asta. D-aia şi merge treaba atît de bine. Pentru că pierderea fiecăruia ar fi prea mare.

– Şi n-o să vorbească despre tot? Stau şi mă gîndesc că este totuşi cam periculos. Dacă ne vor da în gît şi pe noi, împreună cu tot sistemul?

– Asta n-o să se întîmple niciodată. Nu-şi permit riscul ăsta. Una e să-şi piardă bancomatul care le-a fost tot timpul la dispoziţie, alta e să-şi piardă libertatea pentru nişte mulţi ani de acum încolo. Doar şi-au asumat riscul ăsta. Fiecare era conştient că va veni şi episodul ăsta. Era trecut în fişa postului cu cerneală simpatică. Ştiu că e o pierdere cam mare, şi eu aş suferi destul dacă mi s-ar întîmpla asta. Dar aş supravieţui, aş merge mai departe. Iar pentru loialitate n-o să-i uităm aşa uşor. Rotaţia cadrelor, dragul meu.

– Bună faza cu cerneala simpatică. Şi ambii rîd satisfăcuţi, umplînd camera cu veselie.

Dintr-un vis pe care l-am avut noaptea trecută.

Promovarea cărţii

O nouă colecţie, mai mult decît binevenită, a apărut în această lună în portofoliul editurii Polirom. E un pas important. Era de aşteptat ca şi editurile mari din România să lanseze colecţii „economice” pentru a contracara cumva valurile de volume aruncate pe piaţă de către trusturile Adevărul Holding şi Intact.

httpv://www.youtube.com/watch?v=Ixz68fdu_vg&feature=player_embedded

Mă bucură şi faptul că la capitolul promovare începem să evoluăm. Apar reclame tv, trailere şi recomandări venite din partea unor personalităţi din zona artistică. Între spotul pentru o nouă supă la plic şi berea neagră inconfundabilă, îşi face loc şi o recomandare de carte. Nimic mai firesc. Cum ai nevoie de mîncare, ai nevoie şi de lectură. Întîlnesc deseori, online sau offline, persoane cu o „cultură deosebită” care strîmbă din nas şi-şi dau ochii peste cap atunci cînd aud despre colecţiile lansate cu ziar. Cumva pentru ei aia nu e cultură. De parcă ar fi o ruşine să tipăreşti cărţi la un preţ mic şi să le vinzi în zeci sau sute de mii de exemplare. Şi în plus să mai ai şi tupeul să promovezi chestia asta. Îngrozitor!

E timpul pentru evoluţie, iar anul acesta se anunţă extrem interesant pentru piaţa de carte, cu lansări de ebook-uri şi promovări din ce în ce mai profesioniste.

Uite şi un autor român care a înţeles cum stă treaba cu promovatul şi vîndutul cărţilor.

Sfaturi alpha pentru o zi specială

Chestia nasoală cu Valentine’s Day în România e că nu-ţi lasă opţiuni de ieşire. E programată prost pentru clima de la noi. Dacă ar fi fost pusă sărbătorica asta undeva mai în primăvară, ţi-ai fi dus iubita la meci, pe stadion. O pungă de seminţe şi berea băută pe furiş înainte de trecerea cordonului de jandarmi şi totul s-ar fi rezolvat de la sine. Timp de 90 de minute ar fi fost perfect. L-aţi fi înjurat cu năduf pe jucătorul oaspeţilor care se preface accidentat cu tibia franjuri, pe ţăranii ăia din galeria adversă, pe arbitru, pe antrenor, pe mitică, pe patriarh şi şeful guvernului. Adică pe toată lumea. E interesant cum, atunci cînd joacă echipa ta favorită, parcă toate se aliniază împotriva ta. Este şi un risc în a-ţi duce prietena, iubita, soţia, la meci de ziua îndrăgostiţilor. Mai ales dacă este şi unul important. În cazul unui eşec este foarte posibil s-o scoţi pe ea vinovată, şi atunci ar fi bine să iei în calcul chiar o despărţire. Chiar nu poţi să trăieşti cu o persoană care aduce doar ghinion echipei favorite.

Dar cum ziua îndrăgostiţilor este programată în pauza competiţională, atunci eşti cumva asigurat în privinţa asta. Rămîne să găseşti altceva pentru a marca momentul. O chestie foarte dificilă, care se poate asemăna într-un anumit fel cu scoaterea ţării dintr-o criză economică. Teoretic e simplu, practic aproape imposibil să reuşeşti. În primul rînd trebuie să identifici cam care sînt preocupările care vă fac pe amîndoi fericiţi. Ştii sigur că fotbalul vă pasionează pe amîndoi la fel. Cum mersul la stadion nu intră în discuţie, atunci poţi organiza o vizionare romantică a unui meci înregistrat. Poţi apela la colecţia ta de meciuri pe dvd. O alegere excelentă ar fi România – Columbia de la World Cup ’94. Ştiu sigur că-l ai. Sau dacă l-aţi vizionat deja de prea multe ori împreună, poţi apela la videorecorderul din dotare pentru a înregistra un meci jucat în weekend prin Europa. Derby-ul din Manchester poate fi o variantă foarte bună. Dacă nu eşti hotărît, evită totuşi meciurile jucate de Barcelona în acest sezon. Pot produce plictis şi somnolenţă din cauza rezultatelor previzibile. De aceea îţi recomand un meci din Premier League.

După ce ai stabilit meciul pentru vizionat, e timpul să te ocupi de restul. Foarte importantă este băutura. Alege o bere potrivită cu tematica serii. În acest caz poţi apela la două peturi de bere la 2 litri, de preferat Burger sau Noroc. Dacă totuşi setea persistă, mai cumpără încă unul pe care să-l păstrezi la rece. Apoi adaugă pe masă chipsuri cu aromă de usturoi sau ceapă, o pungă de mini brezel şi două boluri de seminţe. Nu uita de castroanele goale în care să scuipaţi cojile. Nu vrei să calci în coji de seminţe aruncate pe covor.

Îmbracă-te puţin mai elegant decît de obicei. Schimbă tricoul pe care-l porţi în casă. Ştiu că e confortabil, chiar dacă pe alocuri are pete de mîncare şi cafea. Pînă la urmă, aceasta este o zi importantă. Asortează pantalonii de trening cu un tricou curat. Vei face senzaţie în faţa ei.

După ce ai pus toate la punct, bucuraţi-vă de o seară de neuitat. Dacă prin absurd, ceva merge prost (se îmbată prea rău, adoarme sau mai ştiu eu ce), iar seara se termină mai repede decît ai anticipat, nu dispera. Vei putea să te revanşezi după ora 1, cînd începe să emită Private Spice. Şi oricum, Valentine’s Day e o zi ca oricare alta.

18 ani dilematici, ultimii cam nedilematici

Luna aceasta, Dilema Veche a împlinit 18 ani. Recunosc că vreo treisprezece dintre ei i-am petrecut împreună. Cam din 1998 am cumpărat-o aproape săptămînal. În primii ani, cînd internetul se prindea cu cîrîit de modem dial-up, aveam cutii întregi cu Dileme cocoţate pe dulap. Chiar mi-au fost folositoare în facultate. Tanti de la chioşcul de ziare de peste drum îmi oprea în fiecare vineri singurul exemplar, de cele mai multe ori venea doar unul că nici măcar nu-l mai punea în geamul zăbrelit, iar eu apăream cu dimineaţa în cap ca să-l cumpăr. Am petrecut împreună multe evenimente. Alegerile nasoale din 2000, cele nenasoale din 2004, cînd a luat partea opoziţiei (cum puţine publicaţii au făcut-o atunci), şi altele care au mai urmat. Îi urez „La mulţi ani!”, cu toate că de ceva timp, cam mult timp, am impresia că a eşuat oarecum în certitudini şi nu mai operează dileme. Chiar în ultimul număr domnul Mircea Vasilescu, un senior dilematic, îşi începe articolul astfel:

Dl Teodor Baconschi – căruia unii i-au cerut, fără rost, demisia în cazul neaderării la Spaţiul Schengen – a făcut zilele trecute cîteva consideraţii interesante şi importante pe această temă. Într-un interviu din Financial Times, a declarat că argumentele politice ale ţărilor care au cerut amînarea sînt „irelevante“, iar Europa trebuie să-şi respecte propriile reguli din moment ce, tehnic, România e pregătită. Aşa încît reiau un text mai vechi, de pe cînd noi abia primiserăm dreptul de a circula fără vize în Spaţiul Schengen. Şi eram bucuroşi.

Roşeaţa din text îmi aparţine. Eu înţeleg că dl. Baconschi este un fost coleg de dileme cu dl. Vasilescu, fiind mult timp semnatarul unei rubrici în Dilema/Dilema Veche, dar certitudinile acestea de salon chiar nu dau bine într-o publicaţie care se declară dilematică şi majoră. Şi am simţit aerul acesta suficient în textele multor autori cu vechime. Parcă săptămînalul a rămas la episodul reclamelor electorale din 2004 şi nu mai vrea să treacă la o nouă serie. Unii au devenit între timp politicieni ai puterii actuale, alţii ideologi, mai mult sau mai puţin camuflaţi, ai actualei puteri. Asta-i viaţa în România. Nu toţi rezistă dulciurilor din galantare.

Chiar şi aşa, îi urez publicaţiei foarte mulţi ani de apariţie. Poate că rătăcirile din ultimii ani pot fi puse doar pe seama pubertăţii afurisite, iar de acum urmează maturitatea şi, implicit, echidistanţa.

Lamulţiani cu trei în loc de doi

S-a întîmplat acum ceva ani, într-o zi de iarnă asemănătoare cu cea de acum. Faptul că a coincis cu ziua de naştere a Dictatorului s-a dovedit a fi de bun augur. Am trecut cu bine şi peste cordonul ombilical care m-a încurcat puţin la ieşirea de pe pîrtîe. Am urlat puţin, de s-au zguduit zidurile maternităţii. Aveam, totuşi, plămînii bine dezvoltaţi la cele patru kilograme şi cincisute de grame. După zece luni am început să păşesc precum topmodelele pe catwalk, iar la un an am început să turui precum şpicherii de la Europa Liberă care ţiuia în surdină în fiecare seară.

La fiecare aniversare, timp de aproape zece ani, sărbătoream 26 ianuarie pe ritmuri patriotice. Conducătorul iubit mă urmărea din spatele ecranului monocrom Diamant, în timp ce primea omagiul. Noi mîncam tort cu multă frişcă şi ne fotografiam cu aparatul Smena, iar pe post de blitz aveam o namilă de bec care lumina precum farul din Mangalia. Blitzurile se găseau greu şi erau cam scumpe. Suflam în lumînărele şi primeam lamulţianiul.

Apoi ne-am mai rafinat. La televizor, Dictatorul a fost înlocuit cu meciurile de tenis de la Australian Open, care rulau în direct şi în culori, lumînărelele s-au înmulţit, iar Coca Cola a luat locul Cico-ului. Lamulţianiul a rămas, cîntat de voci în schimbare, apoi din ce în ce mai bărbăteşti.

Puful de pe obraji s-a înăsprit, sucul din pahare s-a transformat în bere, vin şi zeamă de ploşniţe. Multe beţii s-au petrecut, urmate de şi mai multe mahmureli. Lamulţianiul a rămas, lălăit şi plin de alcool.

E doar un scurt istoric al bărbatului la 30 de ani.

Firimituri urbane

  • Strada mea este plină de rahaţi. Fac slalom printre rahaţi de cîine. Şi cînd scap de ei, dau peste ăia de producţie umană. Poate se mănîncă prea mult şi din cauza asta nu se pot oamenii ţine pînă acasă. Pe mine m-au învăţat de mic să fac la oliţă, ca un cîine educat ce mă aflu.
  • Pe la ora patru după-amiaza, umbre umane apar pe la colţurile chioşcurilor de ziare. Se aşteaptă ziarul gratis. După ce pleacă maşina de distribuţie, fiecare umbră ia cîte o mînă de ziare. În două minute întreg teancul de ziare se evaporă. Ai zice că sînt cititori fideli. Dar nu-s, că la fel fac şi sîmbăta sau duminica. Doar că atunci maşina nu vine. E drept, la sfîrşit de săptămînă se răresc şi rahaţii de pe strada mea. Oare de ce?
  • Dacă faci o incursiune prin curţile interioare ale caselor din centrul istoric, te cam îngrozeşti. Fel şi fel de scursuri şi-au făcut culcuşul, case abia dacă se mai pot numi, în clădirile istorice ale Braşovului. Aici pute mai rău decît pe stradă şi clădirile stau să cadă. Şi ce faci atunci? Te fereşti de rahaţi sau de bucăţile de ţiglă care te pîndesc de pe acoperiş? Rahatule, iată-mă!
  • Spaţiile comerciale îşi schimbă chiriaşii cu repeziciune. Zici că e un concurs. Buna ziua, nu era aici o patiserie? A fost, da’ demult. Acu’ vreo lună. Dacă tot aţi intrat, nu doriţi nişte papuci? Mai poftiţi pe la noi. Mai stăm aici încă două săptămîni, apoi se va deschide o cafenea.
  • Dacă ţi-e dor să stai la coadă, du-te la BCR. O legendă urbană spune că mahării băncii au implementat acelaşi sistem folosit de către administraţia financiară. Intri la BCR, apoi mori… de nervi.

Nu ştiu de ce, dar am tot timpul impresia că am călcat în ceva. Să mă bucur, să nu mă bucur…