COŞMARUL a început pentru Europa ! Cutia Pandorei a fost descătuşată ! NOUA CRIZA FINANCIARA E AICI

COŞMARUL a început pentru Europa ! Cutia Pandorei a fost descătuşată ! NOUA CRIZA FINANCIARA E AICI

COŞMARUL a început pentru Europa ! Cutia Pandorei a fost descătuşată ! NOUA CRIZA FINANCIARA E AICI

Descătuşarea Wall Streetului va însemna o poartă deschisă unei NOI CRIZE FINANCIARE şi un coşmar pentru băncile europene

De mult timp băncile europene se plâng că regle­mentările internaţionale le dezavantajează în faţa puternicilor concurenţi de pe Wall Street. Iar acum, cu preşedintele Trump promiţând retragerea regle­men­tărilor introduse pentru a descuraja excesele bancare care au adus marea criză financiară, aceşti concurenţi ar putea deveni şi mai puternici.

Analiştii se întreabă dacă nu cumva deregle­mentarea dorită de Trump va dechide uşa următoarei crize financiare. Mulţi dintre ei îi dau dreptate preşedintelui Băncii Centrale Europene Mario Draghi, care a spus că relaxarea reglementărilor bancare „este ultimul lucru de care avem nevoie acum“ şi că ideea repetării „condiţiilor de dinainte de criză este foarte îngrijorătoare“.

Însă ideea pare să nu le displacă liderilor marilor bănci americane. Când preşedintele Donald Trump i-a chemat la Casa Albă să discute despre viitorul Wall Streetului, atmosfera era veselă, scrie ziarul german Handelsblatt. Când a vorbit despre Jamie Dimon, şeful JPMorgan, Trump nu a avut decât complimente. „Nimeni nu mi-ar putea spune mai multe despre legea Dodd-Frank decât Jamie“, a glumit preşedintele. Dodd-Frank reuneşte o serie cuprinzătoare de legi introduse în timpul administraţiei Obama după criza financiară din 2008 cu scopul de a preveni dezastre similare. Trump şi Partidul Republican susţin că legislaţia, adoptată în 2010, a devenit o povară enormă pentru economia americană.

„Ştiu atât de mulţi oameni, prieteni de-ai mei, cu afaceri drăguţe care nu au acces la finanţare“, a explicat Trump când a semnat, vineri, decretele pentru reevaluarea sistemului de reglementare bancară. Reevaluarea este considerată primul pas în retragerea legislaţiei.

După criza din 2008, politicieni şi autorităţi de supraveghere din diferite ţări ale lumii au acţionat în lupta contra exceselor băncilor. La o întâlnire a G20 de la Washington, liderii politici ai celor mai mari 20 de economii ale lumii s-au angajat să lucreze împreună pentru a reforma industria financiară şi pentru a stabili standarde internaţionale minime.

Acum există îngrijorări că ceea ce se contura a fi un consens internaţional proreformă dispare şi că sistemul bancar european, unde reglementările sunt mai aspre, va fi pus în dezavantaj.

Ceea ce are Trump în minte, relaxarea reglementărilor financiare, va avea efecte în întreaga lume, scrie The Guardian.

Nu există dovezi con­vingătoare că băncile americane refuză să dea credite clienţilor fără risc, aşa cum sugerează Trump. Din contră, în SUA se pune acum problema supracreditării, a apariţiei unor bule ale creditului în diferite sectoare, unul fiind cel al achiziţiilor auto.

În America, alţi oameni puternici au mers şi mai departe decât Trump. Congressmanul republican Patrick McHenry, vicepreşedintele comisiei de servicii financiare, a sugerat săptămâna trecută că SUA ar trebui să se retragă din instituţii internaţionale cum sunt Financial Stability Board (FSB) şi Comitetul de la Basel, care stabilesc standarde privind capitalul şi supravegherea băncilor. Argumentul lui McHenry este că băncile americane sunt „penalizate necinstit“ de aceste forumuri internaţionale „secretoase“.

Pentru The Guardian, este uluitor cum o autoritate legislativă dintr-o ţară care a adus lumii marea criză financiară poate fi atât de critică în privinţa eforturilor internaţionale pentru îmbunătăţirea siguranţei bancare.

De altfel, reforma a fost benefică pentru băcile americane. Dominaţia lor pe pieţele financiare internaţionale este acum mai mare decât era în 2008-2009, iar aceasta pentru că au fost mai rapide şi mai hotărâte în a strânge capitalul suplimentar cerut de FSB şi de Comitetul de la Basel.

JP Morgan, Morgan Stanley, Goldman Sachs şi alte bănci mari americane s-au întors în cursa mondială în urmă cu mulţi ani. Însă prea multe dintre marile bănci europene, iar Deutsche Bank din Germania şi Unicredit din Italia sunt doar câteva dintre ele, sunt în continuare împotmolite în criză.

Dereglementare în America înseamnă veşti rele pentru băncile europene, care încă se chinuie să pună cap la cap un model de afaceri post-criză care să aducă suficient randament pentru satisfacerea acţionarilor, notează Bloomberg.

Băncile europene nu pot fi considerate victime inocente. Ele sunt în mare parte vinovate de propriile necazuri de după criză. Au recunoscut mai lent decât concurenţii americani că au nevoie de capital suplimentar şi au luptat contra fiecarei reguli noi propuse de autorităţi cu scopul de a preveni ca problemele viitoare să devină poveri pentru contribuabili.

Cea mai alarmantă parte a discursurilor în genul McHenry este că acestea sunt atacuri directe la adresa unor reforme internaţionale acceptate de toată lumea: regulile privind capitalul băncilor.

Sunt îndreptăţite şi îngrijorările lui Draghi privind vremurile în care Trump vrea să dereglementeze sistemul bancar. Lumea încă digeră opt ani de dobânzi apropiate de zero şi de ajustare cantitativă, soluţii disperate de relansare economică ale căror efecte negative nu sunt încă pe deplin cunoscute.

Însă mixul de politică monetară ultrarelaxată şi dereglementare financiară s-a dovedit a fi un dezastru în trecut. Criza din 2008-2009 este doar unul din cele mai spectaculoase exemple recente.

loading...

Forum Auto Romania

Adauga si tu un comentariu!

comentarii

Tagged with

Leave a Reply

Your email address will not be published.

 
Hai si tu pe:
[ X ]