HALUCINANT ! Un DETALIU ARUNCA IN AER referendumul lui Iohannis ! Ce A UITAT presedintele

HALUCINANT ! Un DETALIU ARUNCA IN AER referendumul lui Iohannis ! Ce A UITAT presedintele

Cine a greşit, Dragnea sau Iohannis?

Ne convine sau nu, în aceste zile România s-a transformat într-un câmp de luptă în care toate puterile şi instituţiile statului încearcă să-şi câştige supremaţia. Din păcate, aşa cum au jucat principalii actori, Dragnea aka PSD şi Klaus Iohannis aka Opoziţie, efectul s-ar putea să fie dinamitarea şi slăbirea însuşi a statului pe care şi unul, şi altul reclamă că îl apără. Să le luăm pe rând.

Din reflexul de a deţine controlul absolut, de a exercita puterea absolut, PSD, la nici 10 zile de la instalarea oficială  la guvernare, a încercat să rezolve o problemă penală dureroasă pentru politicieni, plănuind adoptarea pe şest a două ordonanţe privind graţierea şi modificarea Codurilor Penale. Nu atât prima, cât a doua este adevărata bombă. Pentru că practic majoritatea dosarelor politicienilor ar fi albite, odată cu dezincriminarea infracţiunii de abuz în serviciu. Cu alte cuvinte se dă liber la furat. O dată prin instituirea unei condiţii a infracţiunii – prejudiciul de peste 200.000 de lei. Adică dacă este de 199.999 de lei nu se pune. În al doilea rând, obligativitatea unei plângeri prealabile a părţii vătămate. Altfel spus, un preşedinte de Consiliu Judeţean, de exemplu, printr-o decizie pe care o impune pentru acordarea unui contract preferenţial produce un prejudiciu instituţiei pe care o conduce şi tot el este cel care trebuie să reclame. Halucinant.

De asemenea, chiar dacă în drept rămâne, în fapt , instituţia denunţătorului de desfiinţează. De ce? Denunţul trebuie făcut în maximum 6 luni de la săvârşirea infracţiunii ca să beneficiezi de o înţelegere cu procurorii. În cazul dării de mită, potrivit Codului Penal, mituitorul nu se pedepseşte dacă denunţă fapta mai înainte ca organul de urmărire penală să fi fost sesizat cu privire la aceasta. Dacă luăm doar cazul şpăgilor pentru contracte, ţinând cont de procedura de atribuire, contestaţii, etc, termenul trece bine de această perioadă. Astfel că un potenţial nemulţumit de lipsa de eficienţă a mitei date ar însemna să-şi semneze singur sentinţa de condamnare la închisoare mergând să se autodenunţe procurorului.

Manevra PSD nu a ieşit, venirea la Guvern a lui Klaus Iohannis fiind salutară din acest punct de vedere. Dacă o secundă ordonanţele ar fi intrat în vigoare, Liviu Dragnea se putea duce personal să deschidă uşa puşcăriilor pentru cei mai ghinionişti şi să o închidă cu lacătul în urma lor pentru cei ce vor fi fost să vină.

Ipocrit, Florin Iordache, ministru al Justiţiei, a explicat că ordonanţele sunt date pentru a rezolva problemele grave din penitenciare. Însă, aşa cum am arătat mai sus, legile nu-i vizau pe cei aduşi în pragul dezumanizării în puşcării. Ca un detaliu statistic, în închisorile din România un deţinut moare la trei zile. Extrem de grav. Discuţia despre această problemă reală a fost ratată şi, puţin probabil, din păcate, să se reia prea curând.

De altfel, Liviu Dragnea a mirosit asta şi a întors-o rapid. Mai ales că deja oamenii au început să iasă în stradă. Susţinut de mass-media apropiate, s-a lansat într-o retorică iresponsabilă şi de instigare, afirmând că, nici mai mult, nici mai puţin, se încearcă o lovitură de stat coordonată de Klaus Iohannis, pentru ca PSD să nu-şi pună în practică programul de guvernare. Mai mult, aceeaşi presă a lansat informaţii că zecile de mii de oameni care au ieşit în stradă au fost plătiţi nu doar ei, ci şi câinii lor, 30 de lei per cap de patrupedă.

Am fost duminică seara la protest. Nici măcar o dată nu s-a strigat să nu se mărească salariile sau pensiile, să nu se acorde facilităţi pentru  firme, burse la studenţi sau medicamente pentru pensionari. Niciodată! În câteva ore, cred că de vreo cinci ori s-a strigat demisia. Oamenii nu voiau să fie furaţi! Atât. Faptul că protestezi faţă de un posibil abuz nu înseamnă că vrei să răstorni ordinea constituţională.

 

Spuneam mai sus că prezenţa lui Klaus Iohannis la şedinţa de guvern a fost salutară. A temporizat elanul pesedist. Cele două ordonanţe cu pricina au fost puse în dezbatere publică. Proiectele de acte normative au fost desfiinţate pe rând de parchete care au reclamat că au fost date cu dedicaţie. Tensiunea străzii a crescut pe acest fond, dar şi al declaraţiilor ministrului Justiţiei că nu le retrage pentru moment. Zeci de mii de oameni au ieşit să protesteze. Era cazul să vină în Piaţa Universităţii şi Klaus Iohannis? Din raţiuni politice, da. De ceva vreme, şeful statului este într-o ofensivă de legitimare ca lider al opoziţiei, de vreme ce PNL şi USR sunt destul de veştejite. Venirea sa printre protestari  reprezintăo încălcare a Constituţiei? CCR, printr-o decizie din trecut, îi permite preşedintelui să-şi exprime indignarea, să aibă opinii politice, să intervină în limitele stabilite ale ordinii constituţionale. Prezenţa sa în Piaţă le-a forţat însă. Ar fi putut să iasă din oră în oră cu declaraţii la Palatul Cotroceni, însă a te duce în mijlocul unei mulţimi antiPSD deja excede rolului de mediator.

Nu au trecut nici 24 de ore şi preşedintele Klaus Iohannis a preluat unul dintre mesajele care au fost susţinute în piaţă şi a anunţat că va convoca un referendum care are ca obiect graţierea şi modificarea codurilor penale.

A rezolvat însă asta problema? Din păcate, cred că nu şi, în plus, a creat un precedent extrem de periculos.

Este adevărat că o decizie a Curţii Constituţionale din 2006 îi dă dreptul preşedintelui, prin legitimitatea conferită de votul popular, să decidă care o problemă de interes naţional şi să o supună consultării populare. Pe de altă parte, este o premieră pentru istoria post-decembristă ca un preşedinte să convoace un referendum, fie şi el cu valoare consultativă, având ca obiect o reglementare de natură penală. Poate nu întâmplător, în Constituţie, se spune negru pe alb, că „nu pot face obiectul initiativei legislative a cetătenilor problemele fiscale, cele cu caracter international, amnistia si gratierea”. Dincolo de ironia situaţiei, este vorba de o separaţie a puterilor în stat. Două chestiuni aparent fără legătură. Însă Constituţia nu are doar litere, ci şi spirit.

Poate, mâine-poimâine, un preşedinte, orice nume ar avea el, poate să supună referendumului o mărire sau o scădere de taxe propusă de guvern sau, cine ştie, instituirea unor pedepse de 150 de ani pentru trecutul pe roşu al politicienilor. Ca să nu spun de lucruri mai grave. Pun pariu că ar trece.

Fără patimă şi făcând abstracţie de cele două personaje pornite acum la război, democraţia înseamnă, cu adevărat, puterea poporului,  nu a gloatei. Pentru asta este un alt termen: ochlocraţie. Haosul.

Reglementările de genul celor care au crescut tensiunea în societatea românească nu trebuie adoptate pe sub mână, de urgenţă în Guvern. Nici îngropate printr-un referendum.

Dacă sunt vitale pentru societatea românească, aşa cum toţi actorii implicaţi au susţinut, oare nu era rost de o dezbatere amplă, de ce nu în Parlament, tribuna democraţiei, unde argumentele pro şi contra să ducă, în final, la o dreaptă socotinţă? În plus, cele două acte normative ar fi putut ajunge şi la controlul CCR, înainte de a intra în vigoare.

Până una alta, aşa cum s-a desfăşurat lupta politică pentru putere din ultima vreme pare mai degrabă că ne-am întors în anul 1990, când ura, vrajba şi manipularea erau singurele arme ale politicienilor. Regula: nicio regulă!

Cu acest tablou în faţa ochilor, cine credeţi acum că a greşit: Liviu Dragnea sau Klaus Iohannis?

Înainte de a răspunde, vă rog un minut răbdare pentru a urmări ce spunea Ion Raţiu în 1990 despre democraţie.

loading...

Forum Auto Romania

Adauga si tu un comentariu!

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published.

 
Hai si tu pe:
[ X ]