O PROBLEMĂ URIAŞĂ a României iese acum la iveală. În nicio ţară din UE nu se întâmplă aşa ceva. Datele care arată DEZASTRUL

O PROBLEMĂ URIAŞĂ a României iese acum la iveală. În nicio ţară din UE nu se întâmplă aşa ceva. Datele care arată DEZASTRUL

„În structura românească, speranţa este că de tine vor avea grijă ceilalţi”

Dacă în străinătate, în ţările în care sunt introduse sistemele de pensii private, oamenii răspund în mod pozitiv acestei idei de economisire, nu acelaşi lucru se întâmplă în România. Sigur, această tendinţă de evitare a pensiei private ca modalitate de economisire poate fi pusă pe seama faptului că în România, acest sistem este încă „tânăr”, fiind implementat abia în 2007. De partea cealaltă, în vestul Europei, acesta are o vechime considerabilă. Totuşi, explicaţia pentru faptul că românii nu îşi fac pensii private depăşeşte această graniţă a „vârstei” sistemelor private de economisire pentru pensie şi ajunge la diferenţele de cultură şi mentalitate. Potrivit sociologilor, în vest se vorbeşte despre existenţa individului responsabil, care ştie că grija pentru viaţa şi viitorul lui stă în propriile-i mâini. Contrar modelului vestic, în România individul practică o cultură colectivistă, potrivit căreia copiii sau rudele, dar şi statul trebuie să sprijine persoana ajunsă la bătrâneţe. „În structura noastră românească, mai colectivistă, speranţa este că de tine, în viitor, vor avea grijă ceilalţi, în primul rând familia şi rudele”, a explicat sociologul Daniel David.

Deşi această schimbare de mentalitate poate fi făcută doar ajungându-se la un nivel superior de acceptare a sistemului de pensii private din generaţie în generaţie, apare şi problema „urmării exemplului părinţilor, care se face simţită în rândul tinerilor. Aceştia, deşi au posibilitatea să afle încă de mici informaţiile privind noile metode de economisire, urmăresc de cele mai multe ori modelul pe care l-au văzut în familie. Pentru această problemă, sociologii văd ca soluţie implementarea unor programe de educaţie financiară mai bine conturate şi axate pe obiective punctuale, cum este cel al optării pentru pensii private.

Cetăţenii din ţările vestice, locul unde s-a născut ideea sistemului privat de pensii, şi-au bazat întotdeauna o bună parte a aşteptărilor în materie de pensie pe acest tip de sisteme. Astfel, ei au crescut într-un mediu în care s-au obişnuit încă de mici cu ideea economiilor de acest fel pentru bătrâneţe. Adoptarea sistemului privat de pensii, într-o formă sau alta în funcţie de ţară, a condus la crearea unui individ independent, adept al unei culturi a autonomiei, care nu aşteaptă ca ajutorul să vină de la ceilalţi, ci apelează la toate mijloacele pe care le are la îndemână pentru a economisi pentru propriul viitor şi a reduce dependenţa de stat sau de alţii.

„Ideea de pensie privată vine, practic, din spaţiul vestic în care există modelul individului autonom care se presupune că este responsabil să aibă grijă de el. Astfel încât, atât timp cât este activ, în cazul lui există această mentalitate de a investi pentru viitorul lui şi pentru viitorul copiilor, în pensii private, în fonduri de educaţie şi aşa mai departe”, a explicat sociologul Daniel David.

În România, sistemul privat de pensii şi-a făcut simţită prezenţa începând cu anul 2007 prin lansarea pensiei facultative urmată, un an mai târziu, de introducerea pensiei obligatorii. Este, deci, un model despre care nu se poate spune că a ajuns la „maturitate”. Chiar dacă specialiştii din domeniul financiar spun că, odată introduse, aceste sisteme au nevoie de 30-40 de ani, adică durata unei cariere profesionale, pentru a ajunge la maturitate, în cazul românesc, adoptarea acestui model de economisire se loveşte şi de o graniţă care depăşeşte sectorul financiar/economic de adaptare. Vorbim aici despre cultura şi mentalitatea românească. Aceste două constante influenţează foarte mult modul de raportare a românilor la sistemul pensiilor private.

„În structura noastră românească, mai colectivistă, speranţa este că de tine, în viitor, vor avea grijă ceilalţi, în primul rând familia şi rudele. Astfel, noi nu am avut niciodată această practică de a salva bani pentru perioada de pensionare. Cred că aceste comportamente sunt aproximate de cultura colectivistă versus cultura individului autonom”, este părerea sociologului Daniel David.

Românii se aşteaptă ca bătrâneţea să le fie marcată, de ajutorul venit din partea copiilor şi rudelor,dar mai ales pe stat. Vedem sau am văzut aceste exemple în propriile familii, iar această atitudine este cu atât mai periculoasă cu cât ea este transmisă din generaţie în generaţie, exact aşa cum nu ar trebui pentru ca o modalitate de economisire cum este sistemul privat de pensii să ajungă să fie integrat şi acceptat în societate.

Astfel, chiar dacă tinerii au acces la foarte multe informaţii cu privire la produsele moderne şi benefice din domeniul financiar, ei sunt tentaţi să preia exemplele pe care le-au văzut în familiile lor şi, dacă părinţii nu şi-au însuşit acest tip de economisire, nici ei nu sunt siguri dacă ar trebui să o facă sau nu. În acest sens, sunt foarte importante acţiunile care ţin de propagarea educaţiei financiare.

„Problema este şi cu tinerele generaţii. Indivizii tineri au deja o mentalitate mai autonomă, dar practicile instituţionale sunt luate de la părinţi. Deoarece părinţii nu sunt foarte deschişi sau nu au fost deschişi către acest sistem, nici ei nu sunt foarte deschişi, deşi au un profil autonom. De aceea, este foarte important ca pe profil autonom să apară aceste instituţii care să promoveze ideea de pensii private, să arate beneficiile lor, să arate modele care există în spaţiul vestic”, explică sociologul, care punctează importanţa apariţiei unor instituţii abilitate care să promoveze conceptele noi, moderne şi benefice din domeniul financiar şi să reuşească să facă o minimă educaţie financiară populaţiei. „Mentalitatea se poate schimba pas cu pas. Mentalitatea se va schimba schimbându-se generaţiile, creând înstituţii noi. Au apărut şi pe piaţa românească instituţii care promovează pensiile private. Pas cu pas, treptat, se va ajunge la maturitate din acest punct de vedere”, susţine acesta.

”Educaţia financiară şi dezvoltarea unei culturi a economisirii sunt esenţiale pentru ca românii să devină tot mai preocupaţi şi să afle cum îşi pot asigura o bătrâneţe liniştită din punct de vedere financiar. E important ca educaţia financiară să înceapă cât mai devreme, încă din şcoala primară sau chiar din grădiniţă, ajutând copiii să-şi însuşească, într-un limbaj uşor de înţeles şi într-un mod distractiv, principii financiare sănătoase pentru viitor. Pe segmentul pensiilor, spre exemplu, NN  a creat platforma Pensiopedia.ro care explică românilor, într-un limbaj prietenos adaptat tinerilor, tot ce au nevoie să ştie despre pensie. Tot aici, ei pot verifica dacă pensia lor obligatorie e sau nu administrată de NN”, crede Raluca Ţintoiu, preşedintele Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR) şi directorul NN Pensii, cel mai mare administrator de fond privat de pensii.

Adaptarea la modelele financiare promovate de spaţiul vestic este un punct cheie şi în ceea ce priveşte integrarea noastră cât mai armonioasă în comunitatea dominată de ideile din acest spaţiu.

„Eu cred că într-o lume modernă şi în spaţiul în care vrem să ne integrăm – noi vrem să ne integrăm în spaţiul vestic –, toate instituţiile sunt tributare individului autonom. Şi dacă n-o să ne repliem, o să fim parte a spaţiului vestic, dar nu o să fim niciodată bine integraţi în acesta. Repet, acesta este modelul spaţiului în care noi ne-am integrat şi dacă nu-i preluăm obiceiurile, o să fim izolaţi de acest spaţiu”, explică sociologul.

Peste 400.000 de români au optat pentru o pensie privată facultativă

Sistemul pensiilor private atrage, de la an la an, tot mai multe persoane care, îngrijorate de viitorul pe care-l vor avea pensiile de stat, optează pentru o pensie privată.

Potrivit datelor Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), numărul persoanelor care au optat pentru Pilonul III de pensie a fost de 404.259 la finalul lunii septembrie a acestui an, în creştere cu 8,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Cea mai mare pondere a celor care au optat pentru o pensie facultativă s-a înregistrat la categoria de vârstă de peste 45 de ani, cu un număr total de 203.169 de participanţi, conform datelor publice, urmată de categoria 30-44 de ani cu 171.357 persoane.

Totuşi, este nevoie de eforturi suplimentare din partea autorităţilor responsabile pentru ca România să ajungă la nivelul statelor în care sectorul pensiilor private este dezvoltat şi unde cetăţenii înţeleg importanţa acestui tip de economisire şi se îngrijesc de viitorul lor în fiecare zi.

”Vestea bună este că în ultimii ani dezvoltarea culturii financiare în România a început să devină tot mai mult o prioritate, cu obiectivul de a-i ajuta pe români să-şi planifice şi gestioneze mai bine bugetul şi să economisească pentru viitor. În segmentul pensiilor, cred că vom continua să vedem iniţiative de informare şi conştientizare a importanţei economisirii prin intermediul unei pensii private, cu implicarea tot mai vizibilă a tuturor actorilor din piaţă, de la autorităţi şi administratori de fonduri şi până la angajatorii care îşi pot sprijini angajaţii să-şi suplimenteze economiile prin intermediul unei pensii private facultative”, a subliniat Raluca Ţintoiu, preşedintele APAPR şi directorul NN Pensii.

loading...

Forum Auto Romania

Adauga si tu un comentariu!

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published.

 
Hai si tu pe:
[ X ]