ROMÂNI, APĂRAȚI CE VA APARTINE! OPRIȚI ÎNSTRĂINAREA TERENURILOR AGRICOLE! REFERENDUM PENTRU MODIFICAREA CONSTITUȚIEI!

ROMÂNI, APĂRAȚI CE VA APARTINE! OPRIȚI ÎNSTRĂINAREA TERENURILOR AGRICOLE! REFERENDUM PENTRU MODIFICAREA CONSTITUȚIEI!

In ultimele trei decenii, România a fost jefuită fara precedent !

După Revoluția din decembrie 1989, românii ieșiți pe străzi au scandat, vehement, dar plini de naivitate, ,,Nu ne vindem țara!”. Habar nu aveau despre ce vorbesc. Iar asta pentru că, în cei 27 de ani care au trecut de atunci, toți politicienii au declanșat furtul generalizat.

Romania a fost jefuită ca în codru, mai rău ca în vremea fanarioților, mai rău ca în primii ani ai comunismului bolșevic.

Indiferent de partidele din care s-au lăudat că provin, politrucii au vândut și au amanetat, pe mai nimic, toate bogățiile țării: terenuri agricole, păduri, ape, resurse minerale. Tot, absolut tot! Mari firme străine care, acasă la ele, nu au voie să taie nici măcar un singur copac, au jefuit, deja, pădurile seculare românești, pe care le-au șters de pe fața pământului.

Firme străine, specializate în producția agricolă au pus mâna pe aproape o jumătate din terenul nostru cultivabil, teren pe care îl utilizează conform propriilor interese, scoțând astfel de pe piață agricultorii români. Iar toate acestea se întâmplă cu acordul tacit al autorităților. Periodic, dar mai ales în campaniile electorale, bravii noștri politicieni se laudă că ,,și-au luat țara înapoi”. Iată că după trei decenii de jaf și hoție, a venit vremea ca Poporul Român, singurul proprietar real să-și ia, cu adevărat, țara înapoi. Dar asta nu se va face cu furci și cu topoare, ca în 1907 ci mult mai simplu: cu legea în mână, prin modificare cadrului legislativ, inclusiv a Constituției. Acum, când este clar că politrucii nu pot și nici nu vor să schimbe ceva în această privință, cea care trebuie să preia această sarcină este societatea civilă.

Si nu este vorba despre ONG-urile finanțate de Soros ci despre organizații independente, fără nici o subordonare politică sau financiară. Cătălin Ioan Berenghi, activistul civic cunoscut, deja, pentru protestele ,,Anti Mega-moschee” a oferit un Comunicat prin care anunță că se implică în această acțiune cetățenească a cărei țintă este modificarea Constituției României, în scopul apărării patrimoniului și a resurselor noastre naturale.

berenghi

 

PROIECT DE MODIFICARE A CONSTITUȚIEI
La initiativa Asociaţiei Mişcarea Focul Dacic.

Azi, 16 Septembrie ora 13,00, eu Berenghi Catalin împreună cu doamna Ionita Ionela, am fost onorați să depunem documentele Referendumului la Consiliul Legislativ al Parlamentului României. În maxim 30 de zile lucrătoare acesta are obligaţia de a da avizul. Susţinem necondiţiat acest Referendum ESENŢIAL.
ÎMPREUNĂ vom reuşi!

PROIECT DE MODIFICARE A CONSTITUȚIEI

proiect de lege pentru modificarea art. 44 alin. (2) teza a II-a din Constituția României

Noi membrii Comitetului de Initiativă, legal constituit, supunem Parlamentului României spre adoptare Proiectul de lege de revizuire a Constituției, în redactarea alăturată.

Prezenta anexă face parte integrantă din declaraţia autentificată a Comitetului de iniţiativă sub numărul 1590/14.09.2016.

REFERENDUM NAŢIONAL

PROIECT DE MODIFICARE A CONSTITUȚIEI

proiect de lege pentru modificarea art. 44 alin. (2) teza a II-a din Constituția României

Forma actuală a art. 44 teza a II-a din Constituția României

„Proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetăţenii străini şi apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor numai în condiţiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeană şi din alte tratate internaţionale la care România este parte, pe bază de reciprocitate, în condiţiile prevăzute prin lege organică, precum şi prin moştenire legală”.

Forma propusă a art. 44 teza a II-a din Constituția României…

„Proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetăţenii străini, apatrizii și persoanele juridice străine ori care nu au capital exclusiv românesc nu pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor, pădurilor şi a apelor, nu le pot arenda, concensiona, închiria.

Prin excepţie, cetăţenii străini, apatrizii și persoanele juridice străine ori care nu au capital exclusiv românesc, conform legii organice, pot concesiona, închiria, numai terenuri care au destinaţia construcţii civile, comerciale, industriale”. agricola

EXPUNERE DE MOTIVE

privind adoptarea proiectului de lege pentru modificarea art. 44 alin. (2) teza a II-a din Constituția României

„Purtătorii conştiinţei istorice au datoria să stabilească şi să impună păstrarea şi valorificarea PĂMÂNTULUI, ca sursă esenţială a securităţii şi siguranţei alimentare, ca izvor de existenţă a generaţiilor de astăzi şi a celor de mâine”

Punct de vedere al Academiei Române privind vânzarea terenurilor agricole[1]

Prezentul act normativ își propune să stopeze expansiunea fenomenului de acaparare și concentrare a terenurilor din România, a pădurilor şi a apelor, sens în care cetăţenii străini, apatrizii și persoanele juridice străine, ori care nu au capital exclusiv românesc, nu vor mai putea dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor, a pădurilor şi a apelor, nu le vor mai putea arenda, concesiona, închiria; aceste persoane vor putea, în condițiile legii organice, să concesioneze sau să închirieze terenuri ce au drept destinaţie construcţii civile, comerciale, industriale. magnum_340ep

Terenurile 

Este din ce în ce mai cunoscut, atât la nivel global cât și european, așa-numitul fenomen de acaparare și concentrare al terenurilor. Acest fenomen constă într-un „proces de achiziționare pe scară largă de terenuri agricole fără consultarea populației locale în prealabil sau fără a obține aprobarea acesteia”[2] și se manifestă prin faptul că „limitează posibilitățile de care dispune populația locală de a gestiona în mod independent o exploatație și de a asigura producția de alimente”[3], pe de o parte, în timp ce, pe de altă parte „proprietarul se bucură (…) de dreptul de a utiliza resursele (terenul, suprafața de apă, pădurea) și beneficiile care decurg din utilizarea acestora”[4].

De asemenea, constatăm faptul că „proprietatea funciară se concentrează din ce în ce mai mult în mâna unui număr limitat de companii de mari dimensiuni, ceea ce a dus la nașterea unei agriculturi industrializate în unele țări din Europa Centrală și de Est”[5].

„Cumpărătorii nu sunt interesați (să achiziţioneze pământ n.n) în țările cu un nivel ridicat al prețurilor terenurilor”[6], astfel că „acapararea terenurilor are loc în principal în țările din Europa Centrală și de Est”[7].

Cu privire la manifestarea acestui fenomen în România, Academia Română a emis recent un document intitulat „Punct de vedere cu privire la vânzarea terenurilor agricole” în cadrul căruia a luat act de faptul că „în prezent, în societatea românească sunt exprimate semnale de alarmă privind fenomenul de acaparare a terenurilor agricole, care (…) capătă notorietate în absența unor date oficiale privind evoluția tranzacțiilor cu terenuri agricole”[8].

De asemenea, Academia Română a constatat și faptul că „amplificarea volumului tranzacţiilor de pe piața funciară românească are loc în contextul în care preţurile practicate în ţara noastră sunt mult mai reduse decât preţurile europene, făcând astfel foarte atractive terenurile agricole pentru capitalul străin, reprezentat atât de persoane fizice cât şi de persoane juridice, inclusiv fonduri de investiţii”[9].

Într-un studiu realizat de către Transnational Institute (prin Sylvia Kay, Jonathan Peuch, Jennifer Franco) pentru Parlamentul European din mai 2015[10] referitor la acapararea terenurilor agricole la nivel european, printre altele, se arată:

„În Polonia, statisticile oficiale par să indice că problema acaparării de terenuri agricole este relativ minoră. Între 1999 și 2005, cetățenii străini au achiziționat aproximativ 1400 ha de teren, adică mai puțin de 1% din totalul suprafeței agricole (…).

În Slovacia, unde cetățenii străini pot cumpăra terenuri agricole prin crearea unei entități juridice, aceștia dețin aproximativ 20 000 ha, adică 1% din suprafața agricolă utilizată (…).

În Republica Cehă, potrivit unui sondaj efectuat de către Uniunea Întreprinderilor Agricole din Cehia, cetățenii străini aveau în proprietate, în 2006, 90 000 ha de teren agricol (reprezentând 2,1% din totalul suprafeței agricole).

În Lituania, experții estimează că în 2007 cetățenii străini dețineau între 12 000 și 15 000 ha de terenuri agricole (adică aproximativ 0,5% din total), 10 000-12 000 ha fiind posedate de circa 30 de persoane juridice străine, iar alte 1 000-3 000 ha de aproximativ 20 de persoane fizice.

Potrivit informațiilor furnizate de cartea funciară din Letonia, în 2005 și în 2006 s-au derulat în această țară 427, respectiv, 512 de tranzacții cu terenuri la care a participat un cetățean străin. Aceste cifre reprezintă aproximativ 2% din vânzările care au avut loc în anii respectivi”[11].

Conform avizului Comitetului Economic și Social European (în continuare „CESE”) din ianuarie 2015, în România, până la 10% din suprafețele agrare au ajuns în proprietatea unor investitori din țări terțe, iar alte 20-30% sunt controlate de investitori din UE[12].

Asta era în 2015. Acum lucrurile se prezintă într-o situaţie mult mai gravă, chiar dacă instituţiile abilitate ale statului păstrează o tăcere condamnabilă în această direcţie.

Faptul că la ora actuală nu există la nivel guvernamental o situaţie clară asupra terenurilor vândute, concesionate sau arendate străinilor, ne face să credem că la acest nivel s-a dat şi se dă în continuare dovadă de o mare iresponsabilitate.

România este țara din UE în care amploarea fenomenului analizat a atins cele mai mari cote din întreaga Uniune Europeană, stare de fapt care reiese și din aceea că, spre exemplu, în România există cea mai mare întreprindere agricolă din UE, care își desfășoară activitatea pe aproximativ 65.000 hectare de teren agricol[13].

Această situație dramatică în care se află România este reafirmată atât în studiul realizat de către Transnational Institute pentru Parlamentul European din mai 2015[14] cât și într-o foarte recentă investigație jurnalistică românească[15] din care rezultă faptul că peste 4,5 milioane de hectare din suprafața totală a României se află în momentul de față sub controlul străinilor, adică, de facto, o suprafață cât întreaga zonă istorică a Moldovei.

În altă ordine de idei, mai întâi de toate, considerăm că este necesar să demitizăm susținerea potrivit căreia agricultura industrializată, intensivă, este mai eficientă decât cea practicată la scară redusă.

Astfel, cercetători din domeniul agriculturii au înaintat teza potrivit căreia micile exploatații agricole familiale sunt cel puțin la fel de eficiente ca și întreprinderile agricole de mari dimensiuni[16].

Potrivit acestor date, în ciuda faptului că 90% din exploatațiile agricole sunt exploatații familiale și prelucrează sub 25% din suprafețele agricole mondiale[17], totuși acestea produc 80% din alimentele consumate de populația Planetei.

Prin urmare, chiar dacă întreprinderile promotoare ale industriei agricole la scară largă au în control terenurile cele mai fertile, au suportul tehnic și financiar optim și au acces la instrumente de irigație moderne, la modul general, ele consumă şi cele mai multe resurse. Acest lucru se datorează și nivelului scăzut de personal uman folosit în procesul producției, cu scopul de a maximiza profiturile.

Pe de altă parte, dincolo de criteriul strict financiar, al profiturilor, exploatațiile agricole familiale sunt mult mai eficiente în păstrarea biodiversității, în întreținerea terenurilor. Ele au o contribuţie însemnată la economiile locale, furnizează locuri de muncă și înlesnesc coeziunea socială.

De asemenea, ele sunt singurele care au un efect benefic asupra schimbărilor climatice[18].

Același lucru este susținut atât în avizul CESE[19], cât și în studiul elaborat de International Institute pentru Parlamentul European[20].

citeste mai mult aici


loading...

Adauga si tu un comentariu!

comentarii

Leave a Reply

Your email address will not be published.