Colajul de sîmbătă

A apărut şi soarele după multe zile de ploi şi ninsori (la Braşov a nins generos). Tentaţia să ieşi din casă e mare. Dar dacă ai cîteva minute de răgaz, în timp ce piciul tău îşi face somnul de prînz, poţi să mai şi citeşti cîte ceva.

  • De ce autostrada Sibiu-Piteşti şi nu Sibiu-Braşov.

Însuşi modul în care a apărut în public ideea autostrăzii Sibiu – Braşov a fost o altă mostră de neseriozitate. Primul oficial care a vorbit despre această idee a fost Primarul Sibiului, Klaus Johannis, într-o declaraţie în care relata că a discutat propunerea cu premierul Ponta la Raliul Sibiului, unde acesta din urmă a fost prezent în calitate de participant la raliu. Este foarte greu de spus ce anume a fost mai neserios: faptul că un primar se implică în deciziile privind traseul autostrăzilor sau cadrul în care o discuţie de asemenea importanţă a avut loc? Cu siguranţă se pune întrebarea: s-au terminat problemele administrative ale Sibiului, încât acum Primarul începe să se îngrijească de autostrăzi?!

Ideea a fost ulterior oficializată de noul director al CNADNR, Narcis Neaga, dar şi de ministrul Marilor Proiecte, Dan Şova, care a facut în acest context şi o nouă gafă, declarând: “Ceea ce finanţează UE nu coincide cu interesul naţional al României“. Pe lângă faptul că Uniunea Europeană finanţează exact planul decis cu participarea suverană a României, declaraţia este chiar un pleonasm, pentru că este evident că interesul continental nu coincide întotdeauna cu interesele individuale ale fiecărui stat membru. Tocmai de aceea România are un Guvern şi domnul Şova un scaun de ministru, pentru a găsi soluţii naţionale acolo unde interesul continental nu coincide cu cel naţional.

Merită citit tot, chiar dacă e lung şi-ţi induce o stare de enervare.

  • Cum se vede politica românească actuală din perspectiva sociologiei? 

Primul termen definitoriu care îmi trece prin cap e cel de parohialism. Parohialismul în sensul unui orizont limitat de timp şi spaţiu, precum cel al ţăranului pentru care, dincolo de hotarul satului începe deja „lumea albă”, necunoscută şi, în ultimă instanţă, neconcludentă. Politica românească actuală este astfel parohială – în primul rînd, deoarece se înscrie într-un orizont de timp „parohial”, un fel de ia, eu fac ce fac de mult, lipsit de viziunea viitorului – mai exact, lipsit de un „proiect de ţară”. Nu l-am avut, iar acum l-am uitat deja. Este parohială, de asemenea, deoarcere orizontul spaţial este cel al propriei ogrăzi, al României, unice şi deci incomparabile, al propriului judeţ, oraş sau sat, fiecare cu propriile sale socoteli. (Vintilă Mihăilescu, Politica actualăparohială, cinică şi reactivă

E nevoie de abonament online pentru a citi articolul, sau poţi cumpăra Dilema Veche de la chioşcuri. Doar pentru articolul ăsta şi merită cumpărată, mai are şi alte texte bune în ea.

  • Şi o imagine personală pentru colaj

În faţa blocului în care m-am mutat pe la începutul anului, nu există de ceva timp platformă de gunoi. O vreme era una chiar în faţa scării, care mirosea în fiecare vară, fiind populată permanent de diverse persoane în căutare de ceva valoros sau de mîncare. Locatarii blocului au totuşi la dispoziţie două pe care le pot folosi, doar că-s amplasate cam la 300-400 de metri fiecare. Ori faci o mică plimbare pînă acolo, ori pui punga în maşină şi o laşi cînd pleci de acasă. Oricum ar fi, eu văd mai multe avantaje în faptul că tomberoanele nu se mai găsesc în faţa geamurilor care stau mai mult deschise în scurtul sezon cald braşovean. Chiar şi aşa, lîngă ieşirea din bloc e un coş galben de gunoi stradal, prins de stîlpul de iluminat, care e tot timpul asaltat de pungile de gunoi ale multor vecini de-ai mei. E tot timpul plin, iar cînd nu mai încape nimic în el, gunoiul e depus ofrandă dedesubt.

E doar un colaj personal. Poate că legăturile dintre cele trei le văd doar eu. Poate sînt eu defect, ar fi al naibii de convenabil să fie doar asta.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.