Pe raza comunei Racoș se află numeroase obiective turistice cum ar fi: – istorice – Castrul dacic, Cetatea lui Mihai, Cetatea Bethlen – naturale – coloanele de bazalt, cariera scorie vulcanică, fosilele de la Karhago, valea Oltului, Lacul Brazi.
În zona Racoș se mai pot vizita Castrul roman Pons Vetus de la Hoghiz, azi doar ruine, Cetatea Cohalului de la Rupea (sec. XII), a rezistat invaziei tătărești din 1241 restaurată.
La o distanță de aproximativ 60 km de municipiul Brașov, comuna Racoș este situată la o altitudine de 475 m, pe malul drept al Oltului. Depresiunea Racoșului se situează în zona de contact a munților Baraolt și Harghita cu munții Perșani.
În comuna Racoș se ajunge dinspre vest pe DJ 131C (12 km integral asfaltaţi) drum accesibil din DN 13 / E 60 (stare excelentă), Braşov – Sighişoara, la aproximativ 50 km de Braşov și 65 km de Sighişoara iar dinspre est din dreptul localității Augustin pe DJ 131C un drum județean care este la momentul de față încă neasfaltat.
Acest drum de 15 km este un drum forestier, pe malul stâng al Oltului care este un drum aproape impracticabil cu mijloace auto. Racoșul este legat de Brașov și de calea ferată.
Localitatea Racoș este atestată documentar din anul 1377, în anul 1421 începându-se construirea cetății Bethlen, cetate ce poate fi vizitată și astăzi, are o populație de aproximativ 3500 locuitori din care mai mult de 50% fiind de etnie maghiară.
Cetatea Bethlen, situată chiar în centrul localității, a fost de-a lungul timpului în proprietatea mai multor persoane importante cum ar fi omul politic Peter Budai – apropiat al voievozilor din Țara Românească și Moldova, Samuel Bethlen – căpitan general al Scaunului de Mureș, care au intervenit asupra clădirii ce are astăzi aspectul unei fortificații neorenascentiste cu turnuri de apărare rotunde și cu turnul principal de formă rectangulară care păstrează și azi blazonul.
Deși astăzi nu mai există, ”Sala Cavalerilor” era renumită prin frumusețea sa. Administrația locală, în proprietatea căreia se află în prezent, caută parteneri pentru reabilitarea acestui monument și introducerea acestuia în circuitul turistic zonal.
Din spatele gării din Racoș, se poate merge pe un drum care trece pe lângă fosta carieră de bazalt până la ”coloanele de bazalt” înalte de 10-15 m. Aici se pot observa pe faleză multe forme de agregare a lavei vulcanice.
Urmărind drumul pe care am ajuns la faleza cu coloane și urcănd pe acesta până la o altă carieră săpată în marginea de est a conului vulcanic dar la o adâncime mai mare decât prima (30-50 m). Aceste săpături au atins pânza freatică și au generat formarea lacului cunoscut sub denumirea de ”Lacul Brazi” cu o adâncime de aproximativ 10 m. Apa lacului este foarte curată, cu o culoare de safir.
Mergând spre nord vest întâlnim o altă carieră, o carieră de scorie vulcanică sau zgură, ce s-a format prin răcirea rapidă a scurgerilor superficiale de lavă și care a fost încărcată cu bule de gaze, care au fost eliberate simultan dar și ulterior procesului de răcire. Zgura este folosită la fabricarea betoanelor ușoare cu proprietăți termo și fonoizolante.
Această carieră a fost săpată la o adâncime de 30m, în jurul unui sâmbure de rocă vulcanică, sub formă de spirală. Forma, structura, dimensiunile dar și coloritul straturilor de zgură, unele roșii altele negre, formează o imagine deosebit de pitorească și impresionantă.