Sighișoara este printre puținele orașe-cetate locuite din Europa și singurul conservat în cea mai mare parte, dar și locuit din România.
Datorită arhitecturii sale remarcabile, a poziției dominante și a ambianței geografice, orașul a fost supranumit încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea „”Perla Transilvaniei””. Planul orașului-cetate este caracteristic orașelor germane întemeiate în evul mediu târziu. Sighișoara are o imagine aparte și datorită faptului ca de secole, în acest burg medieval au conviețuit în bună înțelegere români, maghiari, sași și alte naționalități, care s-au ajutat reciproc, dând naștere unei comunități multiculturale.
Sighişoara este situată în centrul ţării, pe râul Târnava Mare, în sud-estul judeţului Mureş fiind un important nod rutier şi de cale ferată. Aparţine Regiunii de dezvoltare ADR Centru. Coordonatele geografice ale localităţii sunt: 24°46’40” longitudine estică şi 46°12’40” latitudine nordică.
Situându-se în partea centrală a ţării distanţele până la principalele localităţi de interes economic, administrativ, cultural şi turistic nu sunt prea mari: 297 km până la Bucureşti, 120 km până la Braşov, 156 km – Cluj-Napoca, 54 km – Tîrgu Mureş, 40 km – Odorheiu Secuiesc.
În apropierea imediată a orașului-cetate se regăsesc următoarele comune: Viilor, Aurel Vlaicu, Soromiclea, Rora, Valea Albeștiului, Venchi, Hetiur, Albești, Saeș, Daneș, Boiu, Stejărenii, Apold, Topa, Seleuș, Pipea, Jacodu, Criș, Nadeș, Daia, Vetca, Laslea, Malancrav, Vânători.
Prima atestare documentară datează din 1280 sub numele de “Castrum Sex“. În 1298, localitatea apare sub numele “Schespurch” (denumire germana) și în 1367 localitatea este menționată ca “civitas“, adică oraș, iar numele românesc al orașului – “Sighișoara” – apare din 1435. Sighișoara, în dialectul săsesc are denumirea de Schäsbrich sau Šesburχ, în germană Schäßburg, în maghiară Segesvár, iar în latină Saxoburgum sau Castrum Sex.